Dărmăneşti-obiceiurile din sărbătorile de iarnă

Mesele sunt incarcate de bucate, semn al belsugului si indestularii. In aceasta atosfera, sarbatorile tineau de la Craciun pana la Boboteaza. In dimineata ajunului de Craciun,, copii merg la casele oamenilor cu "Buna dimineata la Mos Ajun, primind daruri. Seara, pe sub ferestrelor caselor grupuri de colindatori mari si mici, canta colinde dintre cele mai frumoase si mai vechi.Dar cele mai spectaculoase obiceiuri deAnul Nou au ramas jocurile cu masti, puternic diferentiate de la o microzonala alta si cu un profund specific local.Cel mai interesant si plin de inedit este jocul ursului. Originea acestui obicei trebuie cautata in evul mediu tarziu, sau poate mai demult. Pana la jumatatea secolului nostru, tiganii ursari colindau satele cu ursi  care-i calcau pe cei ce sufereau de "sale".

Jocul ursilor din Darmanesti, Asau, Dofteana, si din satele din jur a evoluat de la un simplu obicei la un adevarat spectacol de mari proportii si cu larga rezonanta.In ropotele asurzitoare ale tobelor, mai multi ursi tinuti de lanturi de catre ursari joaca intr-un ritm frenetic. De mentionat este faptul ca masca-costum de urs se compune dinr-o blana intreaga de urs, impodobita cu curele, cu tinte si canafi.    

In Darmanesti, si in satele din jur se intalneste obiceiul denumit "Incontrarea irozilor" in care iau parte flacai imbracati in costume femeiesti. Desi este de inspiratie biblica, obiceiul irozilor nu comporta nimic religios. Obiceiul, cunoscut si sub numele de "Incontrarea bantelor", un fel de cearta a cetelor, ne ofera un inegalabil spectacol de sunet, miscare si culoare. In sunetele stridente ale ticnalelor care dialogheaza pe doua tonuri diferite, pe fondul rapaitului de tobe, tinerii se duelealeaza in mod simbolic. "Irozii" din zona participa in fiecare an la sarbatoarea Anului Nou pe strazile Slanicului, Bacaului si in alte orase moldovenesti, unde sunt invitati sa dea spectacole.
 In zilele noastre, o serie de obiceuri si datini legate de sarbatorile de iarna au evoluat de la cele ce reprezentau stravechi semnificatii agro-pastorale spre adevarate spectacole scenice, aduse pe scena in cadrul diferitelor concursuri artistice, astfel datinile si obiceiurile prilejuite de sarbatorile de iarna capata valente noi. Desigur ca este vorba de o dublare a functiilor acestora: o functie traditionala, legata de implicatiile lor in viata satului, si spectacolului scenic.

Sursa: Primăria Darmanesti