Lacul Poiana Uzului

Se află pe Uz, la intrarea acestuia în Depresiunea Dărmăneşti.

Barajul înalt de 84 m şi lung de 507 m a fost amplasat în zona unui anticlinal în facies de Tarcău, ce desparte bazinetul depresionar Poiana Uzului de Depresiunea Dărmăneşti. În spatele său s-a format un lac cu o suprafaţă de 334 ha şi un volum de 98 milioane metri cubi. Acumularea a fost creată în scopul alimentării cu apă a zonei industriale a Trotuşului, având suplimentar şi o microhidrocentrală în aval. Construcţia barajului s-a terminat în 1971, an de când începe să fiinţeze lacul.

Situat într-un cadru montan deosebit de pitoresc, lacul ocupă în totalitate bazinetul depresionar Poiana Uzului, creat pe baza formaţiunilor cretacice mai moi. Bine încastrat între Munţii Ciucului şi Munţii Nemirei, el este mărginit spre est şi vest de ultimele două defilee ale Uzului, ambele create în gresia dură ce corespunde faciesului de Tarcău. Defileul din aval în care a fost fixat barajul este scurt şi prezintă interesante deschideri geologice. Cel din amonte de lac este mult mai lung, cu aspect de adevărate chei şi coincide cu cea mai mare cădere de pantă a Uzului. În acest sector, pe o distanţă de 4 Km, albia râului coboară cu 160 m şi este însoţită de versanţi foarte abrupţi (peste 45 grade) ce adăpostesc grohotişuri enorme. Defileul are un număr mare de cascade şi repezişuri, între care de o valoare turistică deosebită sunt cascadele Nasolea Mare şi Nasolea Mică. Acestea se află aproape de debuşarea Uzului în Lacul Poiana Uzului şi marchează nu numai un loc unic prin măreţia şi splendoarea sa, dar şi sectorul de maximă vigoare a Uzului, unde râul se manifestă ca una dintre cele mai mari şi mai tumultuoase ape de munte.

Accesul spre aceste minunăţii antropice şi naturale este foarte uşor, un drum astfaltat de coronament ducându-ne până la coada lacului (drumul momentan este de foarte proastă calitate) şi în continuare, prin defileu, până în bazinetul depresionar Valea Uzului. De aici Uzul se angajează într-un alt defileu, lung de 9 Km şi cu o pantă mare (peste 20 m/Km), impunător dar mai puţin impresionant decât cel din aval, pentru ca în amonte de Ocloş să pătrundă în zona flişului intern, cu forme de relief mai domoale, în cadrul cărora valea se lărgeşte mult, facilitând aşezări permanente şi totodată legături multiple cu împrejurimile.

Lacul Poiana Uzului se află aproape de punctul terminus al uneia din cele mai importante văi transversale din Carpaţii Orientali. Împreună cu acesta şi afluenţii săi, el însumează un potenţial turistic complex. În ultimul timp lacul a fost populat cu păstrăv, prezentând mari perspective pentru un pescuit sportiv, într-un cadru montan foarte agreabil. În jurul său se succed două etaje de păduri (gorunete la limita inferioară şi păduri de fag în amestec cu conifere spre limita superioară), ponderea lor fiind diferită în funcţie de expunerea versanţilor văii. Pe stânga lacului gorunetele acoperă ultimele prelungiri ale Obcinei Lapoşului, iar pe dreapta, umbrită şi orientată spre nord, se lasă mantia pădurilor de fag şi conifere ce urcă spre Munţii Nemirei, păduri ce adăpostesc cel mai mare fond cinegetic din zonă.

Drumul de coronament este deosebit de atrăgător, călătorul găsind deopotrivă umbră şi lumină, păduri seculare ce ascund o floră rară şi izvoare reci, poieni însorite cu stâni, cabane şi locuri de camping, plaje şi locuri de pescuit şi bineînţeles frumosul şi confortabilul motel de la baraj, crescut parcă din stâncă la câţiva zeci de metri deasupra acestuia, oferind călătorului imaginea de ansamblu a lacului şi munţilor ce-l înconjoară. Peisajul este fascinant şi-ţi dă impresia de întreg. Natura şi omul s-au întrecut în a crea aici o adevărată feerie. Şi în trecut era frumoasă această vale, dar omul n-o putea contempla decât din aproape în aproape, iar dacă dorea s-o vadă în ansamblu trebuia să urce sus pe munte pierzând pe măsură ce urca şi din dimensiunile ei, şi din culorile ei. Astăzi Lacul Poiana Uzului se înscrie în peisaj ca un element de foarte mare atracţie turistică şi neîndoielnic, într-un viitor apropiat, aici se va dezvolta o frumoasă staţiune climatelică.