1. Skip to Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer>

Ultimele noutăţi

  • Prof.univ.dr.Adrian Cotirleţ - Doctor Honoris Causa

    Adrian Cotirlet-doctor honoris causaProf.univ.dr. Adrian Cotirlet, renumitul chirurg si manager al Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, a primit, intr-un cadru festiv, in prezenta unor personalitati de seama ale Bacaului, titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii George Bacovia. Ziua de ieri a fost una deosebit de frumoasa, dupa cum el insusi a declarat, emotionanta si plina de aprecieri pentru prof.univ.dr. Adrian Cotirlet, renumitul chirurg si manager al Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti.

  • Ziua Vânătorilor de munte la a VIII-a ediţie

    Ziua Vanatorilor de munte - editia VIII 0103Aceasta manifestare cuprinde si o defilare a Batalionului 22 Vânatori de Munte “Ciresoaia” din Sfântu Gheorghe, la care se vor alatura si elevii Scolii Nationale de Pregatire a Agentilor de Penitenciare din Târgu Ocna. La 3 noiembrie 1916, Marele Cartier General prin Ordinul nr. 294, a decis ca Scoala Militară de Schiori din Bucuresti să fie transformată în "Corpul Vânătorilor de Munte", organizat pe 3 batalioane a 3 companii fiecare, având un efectiv de 2000 de combatanti.

  • Pe viitor e posibil ca oneştenii să aibe patroni chinezi.

    Huawei Logo-300x300Gigantul mondial în telecomunicaţii Huawei vrea să deschidă o fabrică de echipamente * a doua investiţie ar fi un parc eolian * deocamdată au fost purtate doar discuţii de principiu, dar Primăria speră că promisiunile vor fi materializate.

  • Doi fraţi din Dofteana acuzaţi de crimă.

    crimaFapta s-a petrecut intr-una din noptile trecute in fata unui bar din comuna Dofteana. Nicusor A. (27 ani) si fratele sau, Mihai A. (34 ani), s-au luat la cearta cu un consatean in varsta de 33 de ani.

Prahova Bacăului-Castelele Văii Trotuşului

Scris de Daniel Popa

PDF Imprimare Email

palatul ghika din comanesti judetul bacauDe-a lungul Văii Trotuşului întâlnim ansambluri arhitectonice de o deosebită valoare pentru pa­trimoniul cultural zonal dar si pentru patrimoniul national al Ro­maniei.

 

 

Dofteana ParkUnul dintre ele este ansamblul Castelului Ghika de la Dofteana, despre a carui istorie prof.dr. Dorinel Ichim, expert in activitati muzeale si conservarea monumentelor, a insemnat lucruri din cele mai interesante. “Ansamblul Castelului Ghika - Dofteana se inscrie alaturi de alte constructii impunatoare de acest gen, ridicate pe domeniul Ghika - Comanesti, la granita dintre secolele XIX si XX. Vremurile destul de tulburi pe care le-a avut de infruntat castelele, conacele si palatele din aceasta zona a Trotusului de munte, cunoscuta si ca domeniul Ghika - Comanesti, au avut ca o consecinta grava distrugerea prin ardere a bibliotecilor cu mii de volume, a arhivelor cu sute de documente istorice, a obiectelor de arta medievala si moderna pe care stapanii le aduceau de la Paris si Viena si nu numai.

 

Peste aceste constructii atragatoare s-au abatut ororile celor doua razboaie mondiale care le-au pricinuit mari pagube, unele din ele greu de recuperat, altele imposibil. Acestea au fost nationalizate de puterea comunista, care le-a exploatat timp de 50 de ani intinand memoria celor care le-au construit si le-au modernizat cu cele mai avansate masini si tehnici ale epocii la nivel european. Sa nu ne mire faptul ca la ora actuala cu greu mai putem innoda firul rupt al istoriei acestor impresionante monumente ale arhitecturii, declarate acum, aproape de finalul lor, ca fiind monumente istorice. Despre castelul de la Dofteana, construit in stil romantic la sfarsitul secolului al XIX-lea, se poate spune ca a fost proiectat de la inceput ca un castel de vanatoare in zona Trotusului de munte. Aici stapaneau proprietarii marii familii de boieri Ghika, exis­tand un bogat si variat fond de vanatoare, muntele Nemira ofe­rind la vremea aceea conditii dintre cele mai bune pentru organizarea unor veritabile partide de vanatoare si recoltare de trofee. Mai intai, Neculai N. Ghika a pus sa se construiasca in anul 1887 o locuinta pentru administratie, cu parter si etaj, cunoscuta sub numele de «hulubarie». Aceasta cladire impunatoare, transformata de noul proprietar al castelului in punct de cazare, nu a fost declarata ca monument istoric, desi e cea mai veche din acest ansamblu. Pentru construirea castelului de vanatoare Neculai N. Ghika a tocmit un arhitect italian, a adus mesteri italieni si materiale de constructii din strainatate, printre care si marmura de Carara. Deoarece nu am putut reconstitui datarea acestei minunate constructii in stil romantic am luat in consideratie afirmatia viceprimarului comunei Dofteana, Dumitru Salaru (fost administrator al cladirii cat a functionat ca spital TBC), conform careia pe pardoseala de mozaic era inscris anul «1889», data la care probabil, constructia fusese terminata si inaugurata, iar conform traditiei, balul avusese deja loc”.
Istorie zbuciumată
Castelul de la Dofteana a avut o istorie zbuciumata in ultimii 70-80 de ani, despre aceasta perioada etnologul Dorinel Ichim marturisind: “Intre anii 1941-1944, in castelul de la Dofteana a fost stabilit Comandamentul armatei germane a Wehrmachtului. Dupa ce au fost intoarse armele impotriva Germaniei fasciste, castelul de la Dofteana a fost devastat de catre armata sovietica, impartasind aceeasi soarta ca si celelalte de la Comanesti si Darmanesti. Intr-un proces verbal care poarta data de 16 octombrie 1945 este consemnata hotararea Comitetului de expropriere si improprietarire din comuna Dofteana, prin care se expropria mosia Emil Ghika (urmasul lui Neculai Ghika), din com. Dofteana, jud. Bacau. Nationalizat ca urmare a aplicarii Decretului Lege nr. 83/1949, atat castelul de la Dofteana, cat si cele peste 12.000 hectare de padure au trecut in proprietatea statului. Mai multe camere au fost umplute cu obiecte de valoare si sigilate, impunatoarea cladire devenind sediul mai multor institutii de stat, printre care spital TBC, casa de copii, sanatoriu de reumatologie infantila. Desigur ca toata avutia inventarului de interior din cele 33 de camere a fost irosita, la ora actuala cladirea fiind goala, dupa ce a suferit doua incendii si mai multe devastari la care au luat parte deopotriva armata germana, armata sovietica, comunistii veniti la putere si o parte dintre localnici.
S-au infruptat si ei cu cate ceva iar cand nu s-a mai gasit nimic de furat, au inceput sa il devasteze. In anul 1988 a fost luat un policandru de toata frumusetea, fiind dus la Palatul Ghika, expus in casa scarii, in locul celui disparut, in anul urmator, 1989, deschizandu-se Muzeul de etnografie in acest palat la Comanesti, muzeu pentru care eu am lucrat foarte mult. Castelul de la Dofteana nefiind retrocedat din lipsa mostenitorilor plecati din cauza urgiei comuniste, tocmai in indepartata Australie, dupa evenimentele din 1989 s-a ajuns la o solutie: Primaria Dofteana a trecut castelul si parcul acestuia din domeniul public in domeniul privat al comunei. A urmat partea cea mai trista deoarece castelul a fost dezafectat si deconectat de la utilitati, fiind in continuare devastat. Greu si incomod de administrat de catre primarie, din cauza lipsei de fonduri, a fost luata masura de catre Consiliul Local al Primariei Dofteana sa fie scos la vanzare prin licitatie publica. Deoarece pretul era destul de mare, licitatia se amana mereu si pana la urma a fost adjudecat de firma Ener­go-Mecano-Service Darmanesti, condusa de catre Adrian Cadar, cu pretul de 7 mi­liarde de lei vechi, impreuna cu cele 3,8 hectare parc din jur, pe care a mai dat 1,5 miliarde de lei vechi. Desi noul proprietar a inceput sa-l reabiliteze prin repararea interiorului, necazurile nu au incetat sa se abata asupra castelului cu pricina. Un groaznic incendiu a cuprins aproximativ 70 la suta din acoperisul mansardat (in jur de 700 metri patrati), provocand mari distrugeri la sarpanta acoperisului, la pod, parchet si pereti. Desi pompierii au stabilit drept cauza a incendiului existenta unei surse de foc deschis, noul proprietar nu a exclus posibi­litatea ca vreunul din satenii din jur sa fi pus foc, nemultumiti fiind ca nu mai puteau intra pe domeniu sa fure sau sa-si pasca vitele, deoarece imprejmuise cu gard de tabla noua proprietate dobandita prin cumparare. Ritmul lucrarilor in vederea refacerii cladirii a incetinit, fiindu-i necesare cam 14 mi­liarde de lei vechi, suma care ii lipsea proprietarului. Intrucat nu si-a gasit un partener de afacere cu bani, cu care sa se asocieze, proprietarul este dispus sa scoata Castelul de la Dofteana la vanzare. Din orice parte l-ai privi, conacul - o somptuoasa cladire din marmura si caramida rosie, ce contrasteaza cu verdele intens al copacilor deveniti seculari - se mandreste cu splendida-i decoratie, care cere multe ore de meditatie spre a o intelege”.

Palatul Ştirbei

Castelul fam. Stirbei1      Asemuita de unii cu Valea Loarei, datorita castelelor si palatelor sale, Valea Trotusului mai are un monument istoric deosebit: Palatul Ştirbei din Dărmaneşti. El a fost construit pe un platou la altitudinea de 600 metri, in 1906, dupa trei ani de munca, de Gheorghe Stirbei si Elisabeta Baleanu, fiind realizat de mesteri italieni, dupa planul arhitectului N. Ghika Dudesti. Pana la nationalizare viata la Darmanesti a avut ca puncte de reper sosirea la castel, in luna mai, a familiei princiare si plecarea acestora, in luna septembrie. Din timpul primului Razboi Mondial, cand printul Gheor­ghe Stirbei a cazut rapus de tifos, localnicii au randuit ca acest castel sa aiba “fantana printesei”, ei fiind “slujitorii” acesteia. Viata fa­miliei princiare s-a spulberat dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, cand printesele au fost expropriate si alungate, fara a li se da dreptul de a lua cu ele unul din lucrurile familiei. Inconjurat de un parc de 125.095 metri patrati, intre anii 1947-1977 castelul a functionat ca sanatoriu TBC iar apoi ca tabara scolara.

 

 
 Palatul Ghica2     Tot din frumoasa vale a Trotuşului (o adevărată "Prahovă a Bacăului", după cum o caracteriza Alexandru Vlahuţă), chiar dacă nu se încadrează în fizionomia  castelelor, trebuie  neaparat amintit  şi Palatul Ghika din Comăneşti, inclus în patrimoniul naţional, care actualmente găzduieşte Muzeul de etnografie şi artă „Dimitrie Ghika – Comăneşti”. Palatul a fost construit în anul 1890, după proiectul arhitectului francez  Albert Galleron, nimeni altul decât proiectantul Ateneului Român din Bucureşti.

 

mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAzi39
mod_vvisit_counterIeri0
mod_vvisit_counterSăptămâna asta39
mod_vvisit_counterSăptămâna trecută0
mod_vvisit_counterLuna asta39
mod_vvisit_counterLuna trecută0
mod_vvisit_counterTotal297243