1. Skip to Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer>

Ultimele noutăţi

  • Prof.univ.dr.Adrian Cotirleţ - Doctor Honoris Causa

    Adrian Cotirlet-doctor honoris causaProf.univ.dr. Adrian Cotirlet, renumitul chirurg si manager al Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, a primit, intr-un cadru festiv, in prezenta unor personalitati de seama ale Bacaului, titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii George Bacovia. Ziua de ieri a fost una deosebit de frumoasa, dupa cum el insusi a declarat, emotionanta si plina de aprecieri pentru prof.univ.dr. Adrian Cotirlet, renumitul chirurg si manager al Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti.

  • Ziua Vânătorilor de munte la a VIII-a ediţie

    Ziua Vanatorilor de munte - editia VIII 0103Aceasta manifestare cuprinde si o defilare a Batalionului 22 Vânatori de Munte “Ciresoaia” din Sfântu Gheorghe, la care se vor alatura si elevii Scolii Nationale de Pregatire a Agentilor de Penitenciare din Târgu Ocna. La 3 noiembrie 1916, Marele Cartier General prin Ordinul nr. 294, a decis ca Scoala Militară de Schiori din Bucuresti să fie transformată în "Corpul Vânătorilor de Munte", organizat pe 3 batalioane a 3 companii fiecare, având un efectiv de 2000 de combatanti.

  • Pe viitor e posibil ca oneştenii să aibe patroni chinezi.

    Huawei Logo-300x300Gigantul mondial în telecomunicaţii Huawei vrea să deschidă o fabrică de echipamente * a doua investiţie ar fi un parc eolian * deocamdată au fost purtate doar discuţii de principiu, dar Primăria speră că promisiunile vor fi materializate.

  • Doi fraţi din Dofteana acuzaţi de crimă.

    crimaFapta s-a petrecut intr-una din noptile trecute in fata unui bar din comuna Dofteana. Nicusor A. (27 ani) si fratele sau, Mihai A. (34 ani), s-au luat la cearta cu un consatean in varsta de 33 de ani.

Munţii Trotuşului

Scris de Daniel Popa

PDF Imprimare Email

VT 2013-2Prin sintagma „munţii Trotuşului” numim toţi munţii, dar şi, printr-o licenţă pe care ne-o permitem, unele dintre dealurile subcarpatice adiacente, care bordează valea Trotuşului şi din care acesta îşi culege apele.

Muntii TrotusuluiIzvoarele principale ale Trotuşului se află în Munţii Ciucului, unde îşi au originea şi unii dintre afluenţii săi de dreapta, printre cei mai însemnaţi, şi ca dimensiuni, şi ca debit, precum Ciugheşul, Sulţa, Ciobănuşul sau Uzul. Tot pe dreapta, din Munţii Nemira, îşi poartă apele spre Trotuş Dofteana şi Slănicul, iar din Munţii Vrancei, Oituzul şi Caşinul. Cei mai de seamă afluenţi de stânga ai Trotuşului îşi au obârşiile în Munţii Hăşmaş (Putna Întunecoasă, Valea Rece), în Munţii Tarcăului (Bolovănişul, Tărhăuşul, Şanţul, Camenca, Asăul, Tazlăul) şi în Munţii Berzunţi(Plopul, Larga, Vâlcelele).

 

Puţinii afluenţi, proveniţi din dealurile subcarpatice, cei de dreapta, din dealurile Ouşorului (printre care le includem şi pe cele ale Platformei Zăbrăuţi) şi cei de stânga, din Culmea Pietricica (înglobând aici şi Platforma Pănceşti), au, fireşte, o slabă contribuţie la cantitatea de apă pe  care Trotuşul o varsă în Siret.

VT 2013Munţii Tarcăului: culmea Bolohanul Mare-Locul lui Mihai

Ca aliură generală, culmile munţilor Trotuşului au un aspect prea puţin spectaculos, dacă ne referim la cele adiacente Văii Trotuşului, având altitudini relativ joase – între 1000 şi 1500 m – şi plaiuri largi acoperite, în mare parte, de păduri, excepţie făcând, din acest ultim punct de vedere, Ciucul, Nemira sudică şi Hăşmaşul sudic (Munceii Năşcălatului).
În exteriorul bazinului Trotuşului întâlnim însă şi un alt tip de relief, evidenţiindu-se, cu deosebire, abrupturile, crestele şi vârfurile stâncoase ale Hăşmaşului central.

Acţiunea modelatoare a unei serii de factori de natură geologică – structura petrografică şi tectonogeneza condiţionând decisiv alcătuirea reliefului – şi climatică, corelată şi cu reţeaua hidrografică, a condus la actualele forme de relief ce caracterizează Valea Trotuşului.

Pe fundul unei mări primordiale s-au depus de-a lungul timpurilor geologice depozite de materiale diverse, adică detritusuri  (produse de forţa erozivă a valurilor sau aduse de fluvii, alcătuite din mâluri, nisipuri, pietrişuri, schelete şi cochilii ale organismelor marine) ce au constituit baza formării stratelor ulterioare de roci, numite sedimentare. Rocile formate au fost  supuse unor permanente şi complexe fenomene fizico-tectonice (ridicări, coborâri, decolări, încălecări, torsiuni) ce au condus la geneza şi modelarea lor, în diverse etape geologice. În prezent constatăm, ca rezultantă a acestui proces orogenetic, că munţii Trotuşului reprezintă o succesiune de pânze de şariaj:  pachete de roci mai vechi, reprezentate în principal de gresii (nisipuri cimentate) dure, impermeabile şi adesea diaclazate (crăpate), numite “de Tarcău”, care au fost împinse, sub impulsul marilor mişcări orogenetice, peste alte strate mai noi, alcătuite din depozite grezoase, conglomerate, marnoase, calcaroase, numite, în literatura de specialitate, fliş (unul e intern, mai vechi – cretacic, altul e marginal, mai recent – paleogen).

VT 2013-2Munţii Hăşmaş: şaua Curmătura, Piatra Ciobanului, Vf. Ascuţit, Piatra Singuratică

Dar există şi specificităţi locale, ca, de exmplu, Munţii Hăşmaş, alcătuiţi, în principal, dintr-un soclu grezos peste care stagnează o pânză de alunecare, provenită din vestul regiunii şi constituită din strate de calcar (roci de sedimentare, organice – formate prin depunerea scheletelor diverselor animale marine, cimentate şi metamorfozate ulterior, sub acţiunea unor presiuni şi temperaturi uriaşe).

Caracteristicile generale ale reliefului pe gresii dure, grad accentuat de fragmentare şi pante mari, reţea hidrografică densă, formată din văi cu rupturi de pantă şi porţiuni cu aspect de chei, se disting cu uşurinţă în toţi  munţii Trotuşului.

Aceşti munţi sunt fracţionaţi de numeroasele cursuri de apă – cele mai multe, afluenţi ai Trotuşului – cu  văile  şi, în consecinţă, interfluviile, chiar şi cele mai importante, nu foarte lungi. Excepţiile, care întăresc afirmaţia, sunt reprezentate de culmea principală a Nemirei şi de cea a Berzunţilor.

VT 2013-1Munţii Ciucului: culmea Muntele Lung-Muntele Comiat

Un alt complex de factori fizico-antropici, descriptibil în termeni istorici de această dată, e răspunzător de aspectul, să-l numim superficial, al reliefului. Pentru că vom face referiri concrete în acest sens, atunci când vom prezenta “fiecare” dintre munţii Trotuşului, sugerăm doar imaginea oferită astăzi de mulţi dintre ei, consecinţă a defrişărilor intensive mai vechi, dar şi mai noi: sunt pleşuvi, acoperiţi pe suprafeţe întinse de păşuni şi fâneţe, brăzdaţi de torenţi.

Îndemn la cunoaşterea lor … nemijlocită!

Influenţa complexă a tuturor fenomenelor cu caracter geologico-geografic, care stat la baza genezei şi evoluţiei acestor munţi, s-a concretizat în aspectul actual al Munţilor Trotuşului, diversificat, pitoresc, fermecător chiar, ce ne bucură ochiul şi sufletul. Lesne de abordat, sunt şi uşor accesibili, la ei ajungându-se fie cu maşina, fie cu trenul. Valea Trotuşului e secondată de un drum naţional şi de o cale ferată magistrală, iar de jur împrejur munţii sunt înconjuraţi de alte drumuri naţionale, dublate de căi ferate. O densă reţea de drumuri judeţene şi comunale, unele modernizate, pătrunde adânc în munţi, de-a lungul unor văi. Există însă şi numeroasele drumuri forestiere şi petroliere, nedeschise accesului public auto, care pot constitui, fie şi … „per pedes”, căi mai lesnicioase de atacare a multor trasee, sau de ieşire din ele.

„Ideea fixă” ce stă la baza întocmirii traseelor o constituie parcurgerea, cu predilecţie, a lor, pe interfluvii: urcăm pe un picior, la o culme principală, pentru a înconjura un bazin hidrografic, şi coborâm pe un alt picior la locul de plecare sau cât mai aproape de acesta, realizând astfel un clasic „traseu în circuit”. Traseul este „calibrat” pentru o singură zi de drumeţie (poate să înceapă când abia apar primii zori şi să se termine când ziua se îngână bine cu noaptea!).

Sursa: Munte si Flori

mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAzi45
mod_vvisit_counterIeri0
mod_vvisit_counterSăptămâna asta45
mod_vvisit_counterSăptămâna trecută0
mod_vvisit_counterLuna asta45
mod_vvisit_counterLuna trecută0
mod_vvisit_counterTotal297249