Ultimele noutăţi
Pe localităţi
Scurtă călătorie pe Valea Trotușului
Hotărât lucru, luna octombrie din acest an, a fost cu susu-njos, speriind pe toată lumea. Dacă la începutul lunii a nins la munte, iar în restul teritoriilor a fost foarte rece pentru această perioadă, în a doua decadă a lunii vremea s-a încălzit, temperaturile apropiindu-se de cele din sezonul estival. Ba chiar a apărut şi fenomenul de inversare a temperaturii, când temperatura de pe de munte a fost mai mare ca cea de la şes.
Oameni şi locuri de pe Valea Trotuşului
Deosebit de bogată în resurse naturale, regiunea a fost populată intens încă din paleolitic, iar zorii istoriei au găsit-o pe o treaptă de civilizaţie similară cu cea din Transilvania şi din celelalte provincii istorice româneşti.
Aurul verde, aurul negru, cărbunii de pământ, sarea, izvoarele minerale şi alte resurse.
Ocupând peste 50 % din suprafaţa judeţului Bacău şi extinzându-se şi peste graniţa acestuia înspre nord şi vest, bazinul râului Trotuş se caracterizează prin prezenţa unor importante resurse naturale, resurse ce au facilitat ca pionieratul unor industrii de bază din România să aibe loc tocmai aici.
Apele subterane şi apele de suprafaţă. Capriciile unor afluenţi montani ai Trotuşului.
Aflat în cea mai mare parte într-o zonă montană, cu precipitaţii ce depăşesc în general 700-800 mm/an, bazinul râului Trotuş se caracterizează prin pânze acvifere bogate şi printr-o reţea hidrografică a cărei densitate variază de la 0,53 km/ km pătrat vest.
Din Târgu Ocna pe Dealul Ouşoru
Din autogara Tg. Ocna ne îndreptăm spre satul Vâlcele; o facem, de fapt, din staţia CFR Saline, de unde traversăm liniile ferate, urmând drumul localnicilor care trece prin curtea „Exploatării de sare”. Cum ieşim din incinta intreprinderii, la 20 de metri mai sus, părăsim drumul spre satul Vâlcele – considerat cartier al oraşului Tg. Ocna – şi ne angajăm pe un drum auto ce urcă, în serpentine, pe dealul din dreapta noastră: Feţele Târgului.
Chemarea Trotuşului
Aflat aproape în totalitate în zona carpatică şi subcarpatică, Trotuşul parcurge 149,2 km până la confluenţa cu Siretul, acoperind împreună cu afluenţii săi un bazin de cca 4349 kmp.
Din Apa Asău (Asău/BC) la lacurile Şantei (Culmea Runcu Stânelor – Munţii Tarcăului)
Pârâul Şanta (Mare) izvorăşte de sub vârful omonim, unul dintre vârfurile mai importante, de peste 1000 de m, ale Culmii Runcu Stânelor care îşi înalţă spre cer, începând cu extremitatea sudică, vârfurile Taşbuga (1151 m), Şanta ( 1216 m), Runcu Rău (1216 m), Runcu Stânelor (1269 m) etc.
Munţii Trotuşului
Prin sintagma „munţii Trotuşului” numim toţi munţii, dar şi, printr-o licenţă pe care ne-o permitem, unele dintre dealurile subcarpatice adiacente, care bordează valea Trotuşului şi din care acesta îşi culege apele.
Pe urmele înfiripării apelor Trotuşului (Trecutul geologic şi relieful)
Teritoriul ocupat de bazinul râului Trotuş cuprinde o vastă regiune montană şi deluroasă, ce face parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, partea nordică a munţilor Vrancei şi jumătatea sudică a Subcarpaţilor Moldovei.
Munţii Ciucului
De curind am primit o invitatie de a merge intr-o excursie de doua zile in Muntii Ciucului alaturi de MecanTuristii din Galati. Am raspuns cu bucurie invitatiei si iata ca intr-o dimineata cetoasa plec din Brasov impreuna cu Costi.
Particularităţi ale climei locale.
Regimul termic se caracterizează prin temperaturi medii anuale ce variază între 3 grade şi 7 grade în toţi munţii din zonă şi 7-8,5 grade în Depresiunea Dărmăneşti, ajungând la 8,5-9,5 grade în zona subcarpatică din est.
Îţi recomand să citeşti...






![]() | Azi | 35 |
![]() | Ieri | 0 |
![]() | Săptămâna asta | 35 |
![]() | Săptămâna trecută | 0 |
![]() | Luna asta | 35 |
![]() | Luna trecută | 0 |
![]() | Total | 297239 |